Re-prezentare:
povestire și realitate
Re-prezentarea
poate fi o imagine sau o verbalizare. Interpretarea re-prezentării
mentale/mintale este dată de procesul natural de construcție a gândului, prin identificarea
aspectelor bine/rău și integrarea acestora în cu-vânt ( a da nume obiectului),
ceea ce numim magie. Inteligența are „putere” prin contrariile vieții.
Echilibrul contrariilor naturale va
determina puterea (libertatea) de a face (act cerebral)-liberul arbitru
(stabilirea undelor de funcționare a creierului), între sacrificiu (minte) și
iluzie (mental). Liberul arbitru poate fi binefăcător/răufăcător, funcție de
armonia/dis-cordia (im-puls), stabilită față de câmpul magnetic al existenței. Direcția
„aerului” (inteligența) va determina câmpul magnetic și a-filierea/filierea
(polaritatea prin rezonanță), cu mediul de existență, în vederea desfășurării
vieții.
Trupul
este o substanță umedă, gândul fiind aerul ce plutește deasupra apei (trup)
(emanație/veșmânt), ceea ce numim senzație: ne-plăcere(rău)/plăcere(bine).
„Imaginile” sunt amintiri implicite, deținute în memoria ADN, a trupului,
imagini ale filogeniei speciei umane. Imaginile vor apare în ecranul mental sub
forma obiectelor. Auto-cunoașterea umană, ceea ce numim biblioteca akashică,
este în-tipărită în ADN, fiind accesată în planuri funcționării undelor cerebrale.
Activitatea creierului în regimul undelor betha, produce „apariția” obiectelor.
Obiectul „apărut” din ne-cunoscut (vid/ne-perceput/câmp magnetic), în planul
mental ce aparține ființei, apare ca un „fum” (fantomă), fiind lipsit de
energia de viață. Apariția „fumului”, ca imagine a posibilei cunoașteri, dar ca
„amintire” explicită, va duce la „construcția” unui gând-particulă (substanță
chimică, cu sarcină electrică-pozitivă/negativă). Gândul-particulă va
influența/impresiona alte ființe, aflate în mediul de existență, ceea ce va
duce la „durere”, re-simțită la nivelul trupului ca ne-plăcere. Fenomenul este
dat de „orbirea” mintală, orbire „in-capabilă” de a distinge „umbrele”
fenomenului, prin incapacitatea creierului de racordare și de funcționare, în
alte unde cerebrale naturale. Prin „orbire” mintală, pre-viziunile/pre-dicțiile
realizate sunt acte mentale de adevăr personal, iar verbalizările, prin
amestecul de rău și bine, pentru o altă
ființă, sunt „minciuni”, produse ale magiei „negre”, care duc la
înfricoșare/cruzime/sălbăticie. Intenția practicată în magia neagră este cea de
răzbunare a „dreptății” personale, ca „tortură” a celuilalt, prin „simțirea”, unei
povești privind „schimbarea”, posibil a fi făcută (im-puls primit de la altul).
Povestirea
este o metodă iscusită de a re-prezenta „amintirea” implicită (cunoașterea
probabilă), ca succesiune a unor etape, de ordine naturală, ce dez-văluie
procesul natural. Procesul natural de „construcție a gândului”, conform ordinii
naturale (act cerebral) are etapele:
bunăvoință/dreptate/adevăr/înțelepciune/bogăție/ plăcere de a face. Povestirea
este un act mental, de dăruire naturală (pre-viziune/pre-dicție), iar
povestirea „verbală” este ceea ce numim viziune/anticipare. Toate poveștile
sunt re-prezentări/viziuni ale ordinii naturale. Povestirea va „amesteca”
auto-cunoașterea (prezentarea) cu noua cunoaștere (experimentare/ învățare/re-prezentare),
dobândită prin schimbare (ajutor), prin „filirea” (racordarea) la câmpul
magnetic existențial. Ecranul mintal, format prin funcționarea undelor tetha,
este negru (de aici, posibilitatea de intimidare practicată social) și va „scrie”,
prin intermediul inteligenței, înțelegerea proceselor naturale și succesiunea
etapelor, în ordinea naturală. Procesul de cogniție (imaginație) va duce la
învățarea și memorizarea, în cunoașterea umanității. „Dezvoltarea” procesului
natural (timp) este dată de ordinea, în schimbarea im-pulsurilor primite, din
mediul de existență și arată „filierea” la câmpul de existență, prin
dez-văluirea adevărului. „Vestirea” aflată prin schimbare este percepută ca o
simțire/o „blândețe”. Schimbarea se cunoaște prin direcționarea procesului
natural de cogniție, între α- câmp trup (auto-cunoaștere) și Ω– câmpul magnetic
al existenței (cunoaștere). α (nod nord magnetic-pozitiv/mintal) va de-scrie
„lecția”/noua cunoaștere (schimbarea/ învățarea), iar Ω (nod sud magnetic –
negativ/mental) va de-scrie „pedeapsa”, corespunzătoare unui act contrar
naturii. „Dezvoltarea” contrarie, de la Ω (nod sud magnetic- negativ) la,
într-un câmp α-Ω, va duce la „amprentarea” mediului cu energie negativă, prin
emiterea sarcinilor negative, ceea ce numim ură/pizmășie.