„O
picătură de ceară a alunecat,
din
lumânarea aprinsă de dor,
O
binecuvântare de moarte,
în
zborul eterului gol,
O
lacrimă pe obraz neștiut,
pentru
amar și tristețe de ieri,
O
flacără a sufletului însoțit,
în
neantul vieții veșnice de noi,
O
lacrimă de suflet, pentru sufletul tău,
izbăvit de un chin mutilant de idei,
O
lacrimă de apă curată-n,
fulgul
ce alene îmbracă,
mormântul
de suflet al tău!”
„În
aura lumânării te văd,
Străveziu
de suflet pierdut,
În
flacăra lumânării ai venit,
cu
gândul tău cel de ieri,
În
flacăra lumânării vei arde,
dorințe
uitate de ieri, pentru noi,
În
flacăra lumânării dansează,
viața
de mâine, în doi!”


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu