Lumea de lângă noi

„Te-am așezat pe un plai verde de violete, 

ce faci, calci pe ele nepăsător și dur? 

Cinic, arogant și ancestral?

Ți-am dat viață din flori de nu mă uita, 

ce faci, despici petalele, 

pentru a mă găsi în flori de coroană pe mormânt?

Ți-am dat esențe de parfum îmbălsămate, 

ce faci, mă îmbălsămezi cu propriile esențe, 

pentru a mă găsi mâine în eter?

Ți-am dat cunoașterea în pachete de vis, 

ce faci, transformi visele în fulgi de nea, 

topindu-se în cristale imortele?

Ți-am dat viața sufletului tău, 

ce faci, 

o transformi în ziua de mâine?

Ți-am dat...............”

„Un gând,

s-a așezat,

în fața oglinzii,

de-argint.......

Se uită mirat,

la gândul curat,

nu-l știe, 

da-l vrea,

e perplex!”