~Undeva, acum, îți vorbește Osea:
Vor răsări soarele
și luna se vor uni și experiența va fi deplină..............
Suie ceara pe eșafod, tai-o în 10 și împarte-o la 9
....... și 1 sărac ..............
Cuvântează omului porunca a 6-a –„(6) să nu ucizi” – a vechiului și a noului
tipar…………..
Zugrăvește potcoava calului ……………..
Taie
conexiunea dintre α și Ω cu cuiul
meșterului 4 …………..
Ajută-l pe maurus să găsească sămânța oblicului dintre cer și pământ,
care se află între α și Ω , între cele două oglinzi ale sufletului ei………
Construiește un templu și sfințește-l cu mâna fiicei lui
ioachim ………
Mergi în deșert, ia nisip și adu-l
fariseilor să îi vadă măreția; gătește-le ficatul sfinxului, care a renăscut
din cenușa focului primordial…….
Mergi și dă oaspetelui cu har și bunăvoință …………….
Închide-te un moment în biserică, privește la podea și ai să vezi
fața bunului tău d-zeu, cu grai viu și
rod bogat, în lumea lumilor, în timpul răscumpărat de lumina hristosului,
aceluia ce vede totul, dar nu pune nimic la socoteală, că copii nu s-ar mai naște și pământul nu s-ar lovi de
unealtă …………
Orice gând universal izvorât din nimic merge către
infinit se întâlnește cu nimicuri create din absolutul esenței – aceasta este
legea voastră, aceasta este ceea ce este omul..........
Scrisam pentru tine, desdemona, să ai har și dar.........
Mergi la stăpânul care nu stăpânește, la împăratul fără împărăție, de la
nodul ........... care este umărul stâng ..............
E binecuvântarea care se dă și în tubul digestiv al
emoției prime, de la obstacol până la avalanșă, nu este decât un punct; acel punct este întruchiparea endemică a
echilibrului supranatural, care se stinge definitoriu definitiv, dar printr-o
posibilitate revocabilă în esența tuturor lucrurilor care este nimic ...........
Caută, desdemona, tu, caută, noua lege – dă lumii
idealuri noi și noua lege pentru următorul hristos, dă lumii înțelegerea că
urmează să poată fi întins pe lemn, spre a lumii ostracizare.......Caută
superiorul, noua dimensiune firească și următoarea treaptă în ascensiunea către
perfecțiunea iubirii și credinței........
Osea grăita către voi în numele lui, și-a lui; acesta a
fost cuvântul la el, la voi și peste tot nimic. A fost toate câte sunt, sunt
pentru că există lângă ele acel spațiu nedefinit, aspațional, de necreație de
creat, de negură al ființării.............
Am făcut un jurământ..... nu spun!!!! (17,50 - soare). În
ochi, un inel ...................~

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu