Lumea de lângă noi

„Te-am așezat pe un plai verde de violete, 

ce faci, calci pe ele nepăsător și dur?

Cinic, arogant și ancestral?

Ți-am dat viață din flori de nu mă uita,

ce faci, despici petalele pentru a mă găsi,

în flori de coroană pe mormânt?

Ți-am dat esențe de parfum îmbălsămate, 

ce faci, mă îmbălsămezi cu propriile esențe,

pentru a mă găsi mâine în eter?

Ți-am dat cunoașterea în pachete de vis,

ce faci, transformi visele în fulgi de nea,

topindu-se în cristale imortele?

Ți-am dat viața sufletului tău,

ce faci, o transformi în ziua de mâine?

Ți-am dat...............”

„Cafea și aromă,

priviri de cafea,

aromă în aer,

TU în eter!”