„Erai candid,
ca
mângâierea dimineții,
pe
roua de lacrimi,
a
florilor de suflet!
Erai
diafan,
ca
zbaterea aripii,
în
aerul zilei,
de
mâine!
Erai
suav,
ca
atingerea zefirului,
în
primăvara vieții,
cu
mine!”
„Azi,
nu știu,
ce
știam și a fost,
azi,
nu știu,
ce
va fi, să fie!
Semnale-n
scântei,
cuvinte,
mesaje, vise,
de
viață, de-apoi!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu