„Erai,
acolo, pe un nor,
de
ploaie, în vânt,
Stăteai
cuminte,
adunând
cu un vânt,
un
cuvânt, în picături,
de
litere apoase, plouate în lacrimi,
pe
aripi de vânt, prelinse în obraji,
de
rumene temeri-n emoții,
spălate-n
sufletul plin,
de
ape plouate-n cascade,
spre
malul etern,
al
iubirii din cale!”
„În
negrul nopții,
sub
stelele argintii,
stai
așezat, în noapte,
pe
o rază de lună,
privești,
iar în vis,
cobori,
iar în viață,
urci,
iar, în dor,
gândești,
iar în amor,
visezi,
iar în zori!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu