„În
povestea de ieri,
erai,
acolo, cuprins,
în
camerele inimii mele………..
Azi,
stai liniștit,
în
fotoliul sufletului și
nu
știi mișcarea potrivită……..
Să
pleci,
închizând
ușa,
eternității
sufletului?
Să
stai,
savurând
pacea liniștii,
iubirii
din inimă?
Ești
confuz de minte și
insensibil
la percepții de viață!
Oare
poți fi mai mult,
de
o statuie a sufletului mort?”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu