Lumea de lângă noi

 

Biologia naturii anthropice și anthropuse a trupului mamifer uman

 

Biologia naturii electric-o-fizic-o-chimice  a trupului anthropic cuprinde două laturi ale fiziologiei anabolice și ale fiziomoniei catabolice, numite metabolism.

Trupul mamifer electric-o-fizic-o-chimic  anthropic și anthropus, dat la naștere prin fecundarea ovulului mamei de către spermatozoidul tatălui, este un „vehicul” al înrudirii comune în viață și în moarte, „blindat” material electric-o-fizic-o-chimic  pentru  înrudirea cu alte trupuri umane, prin a „include” sau prin „a exclud”e, din exterior, energiile comune ale vie-ții și  ale mor-ții.

„Blindarea” naturii trupului electric-o-fizic-o-chimic  pentru  înrudirea cu alte trupuri umane este un „dat” biologic material și un „dar” biomatic natural necesare detecției energiilor comune vie-ții și mor-ții aflate în interior și în exterior.

Cele două laturi ale „datului” naturii biologice și ale „darului” biomatic aflate în trupul obținut la încarnare vor impune:

·        mamiferului „datul” comportamentului automat al creierului anthropoid biologic, ca mentalitate avută și „darul” cranian autonom avut în mentalul comportamental biomatic, 

·        prin inter-mediul propriului antecesor uman (cuvântul „antecesor” nu face referire la părinții fizici știuți) „adaptarea” între „datul” biologiei naturii trupești și „darul”  cranian biomatic al propriului antecesor,  aplicată în propriul interior pentru a obține viața și moartea găsite în contul comun al înrudirii celor două sau „adaptate” în contul vie-ții și mor-ții din mediul   exterior.

Cele două laturi ale naturii „datului” biologic al trupului  dublate de „darul” biomatic al propriului antecesor, care vor impune mamiferului „datul” mentalității comportamentului creierului biologic   anthropoid automat  și comportamental autonom „darul” mental biomatic, au fost numite:

·       cognitiv - metabolism  - adică   adoptarea experimentală a naturii hedonice biologice trupești, pentru a răspunde mental la întrebarea empirică pusă emoției din interior: „cum mă feresc de moarte ???” sau „cum mă exlud din inter-ferența undelor mor-ții ???”; raportul hedonic al metabolismului între cele două laturi  va defini comportamentul mental anthropoid al analgeziei biologice  a fiziologiei mamiferului „normal”  și comportamental  anthropologic  fizionomia „normal”  epileptică   a acestuia;

·       cogitativ - mortal   - adică  „pragul” de dezamorsare (de eliberare a mor-ții) pentru  metamorfozarea naturii biologice a trupului prin  sau  „pragul” de dezamorțire al „vehiculului” blindat trupești biomatic (de cap-tare vitală);

·       confirmat ca natural biomatic - toleranță  - adică   „indiciul” rudimentar din natura  „datului” mor-ții anthropice în trupul   biologic  sau „indicatorul” reminiscent al „darului” vital  biomatic anthropic din natura biologică a trupului (rămas  din fecundarea ovului),

·       recunoscut ca natural biomatic - speranță  - adică  „disabilitatea” emoției mentale din „datul” mor-ții biologiei anthropice pentru a descoperi moartea trupeștiului din „datul” biologic al  naturii sau „disabilitatea” de cercetare a e-motivului mental emoțional, aflat în „darul” biomatic vital primit la întrupare.

Cele două laturi ale „datului” naturii biologice trup-ești și cele două laturi ale „darului” biomatic, care se vor impune (prin inter-mediul propriului antecesor biomatic) în orice „adaptare” la vi-ața și la moartea comună înrudirii umane,   au fost numite:

·       cognitiv - plăcere  - adică   „satisfacerea” necesităților „disabilității” de metamorfozare  a emoției din „datul” biologic al naturii trupești, prin aportul substanțial material electric-o-fizic-o-chimic din exterior sau satisfacția emoției metamorfice pentru „disabilitatea” energiei biomatice aportate în exterior;

·       cogitativ -  frâu  - adică   „luminanța” sonoră a frecvențelor  de culoare și „luminosul” sonic al vibrațiilor vitale, găsite în contul  înrudirii comune din propriul  „dat” al mor-ții biologice sau găsite în contul  biomatic al înrudirii comune a „darului”  vie-ții, în trupeștiul naturii biologice dublată  biomatic prin „b-lin-dar-ea”  propriului antecesor natural;

·       confirmat ca natural biomatic - suferință  - adică   „paralizia” suport-ată de propriul  antecesor, prin „datul” mor-ții din natura biologiei trupești sau „amputarea” suport-ată de propriul antecesor în practicarea „darului”  gnoszei biomatice din comunul de înrudire al mamiferului anthropic și anthropus, obținut prin întrupare,

·       recunoscut ca natural biomatic - modificare   - adică modul hedonic de practică a metamorfozării  experiențiale, prin „deznodământul” anthropic și anthropus, aflat în „datul” mor-ții în natura biologică trupești sau modul de practicare  deznodământului metamorfic din „darul” biomatic deținut de antecesorul vital uman în propria natură biologică a trupeștiului experiențial.

Propriului antecesor uman,   prin cele trei „abilități” de-ținut-e va „adapta”   „datul” biologic al naturii trupești și  va „aclimatiza” cranian „darul” antecesorului biomatic.

Cele trei „abilități” de-ținut-e de propriul antecesor sunt:

·        „paradisul” avut  anthropic și anthropus -  adică potențialul de învățare a „amputării” avute în „datul” metamorfozării mor-ții din natura biologiei trupești sau potențialul de învățare a „novocainei”  aflate în „durerea”  deznodământului „darului” metamorfic biomatic  po-sedat de antecesorul vital;

·        „paradoicul” avut  anthropic și anthropus - adică învățarea „tactului” propriului antecesor în contul vie-ții și al mor-ții din „datul” mor-ții biologice din natura trupești sau  învățarea „tactului” propriului antecesor vital    avut  în „darul” posedat de antecesor; antecesorul folosește  „tactul” în contul  comun al înrudirii vie-ții și mor-ții; „tactul” folosir este  „mintea” biomatică a antecesorului ca „alt-minte-r-i” din „datul” mor-ții biologice în natura trupești;   mintea „sp-artă” de moartea biologică este „închisă” pentru învățarea „teme-i” mor-ții din natura biologică a propriul trupești al antecesorului;  mintea „sec-undă” a  antecesorului    este „te-mut-ul”   mort-al intuit de mintea oglindă vitală, pentru a-l învăța; înrudirea „minții” paradoice, în contul comun al vie-ții anthropice și al mor-ții   anthropuse  este generată de  „în-rol-a-rea” „temerilor” în învățarea gnoszei propriului antecesor, aflate în comunul din „datul” mor-ții biologice din natura trupești și din „darul” posedat de antecesor; învățarea „tactului” antecesorului în contul vie-ții și al mor-ții este „suportul”» 1-dar vital /0-dat mortal » aflat  în contul propriului antecesor comun  înrudirii  de viață și de moarte;

·        „paranoicul” avut  anthropic și anthropus - adică „interesul” antecesorului aflat în contul   înrudirii acestuia în comunul vie-ții și mor-ții; „interesul” antecesorului  este generat de „obiectivul” omogenizării metamorfozei biologice (5 mortale/8 vitale), de „operarea” metamorfică a comprehensibilității (4 mortale/5 vitale) sau de „scoaterea” „intrigării” metamorfozei  omogenizate (0 mortale/8 vitale), de   îngustarea  „opăririi” interesului metamorfic vital  (4 mortale/4 vitale);  îngustarea „interesului” metamorfozei și  „opărirea” vitală a „interesului” metamorfic (4 mortale/4 vitale)  ale antecesorului sunt generate în „profundul”  gnoszei „învățate”, în gnozeiologia „inovată” sau în „înrudirea” „alt-minte-r-i-u-lui” din „datul” mor-ții biologice în natura trupești, în „înrudirea”  „alt-minte-r-i-u-lui” biomatic din „darul” vital posedat de antecesor.

„Paradoicul” „interesului”  antecesorului pentru „tactul” anthropic și anthropus în contul vie-ții și al mor-ții va genera „luminanța” vibrațiilor vitale »1-dar vital/0-dat mortal »,  aflată  în „suportul” contului  de viață și de moarte al propriului antecesor.    

„Interesul” anthropic și anthropus „paranoic” al propriului antecesor va genera „profundul”  gnoszei „învățate”, gnozeiologia „inovată” sau „înrudirea” posedată de antecesor în „alt-minte-r-i-u-l” din „datul” mor-ții biologice în natura trupești sau în „alt-minte-r-i-u-l” biomatic al  propriul „dar” anthropologic.