Lumea de lângă noi

„Ai plecat, printre fulgii de nea!

Ai venit, lunecând pe un fulg!

Unde ai fost?

Să mă schimb!

Și-am venit, aducând din eter:

Viață plină de noi amândoi,

Viață plină cu albastru de flori,

Viață plină cu zefir de-alinturi,

Viață plină de alunecări în valuri, 

înspumate-n dorințe de noi,

Viață nouă-n carcase de miere

și faguri de albine din flori,

Viață pulsând în vibrații de noi!”

„Norii vieții tale s-au risipit,

în cerul vieții mele de ieri.

S-au ciocnit și-au fulgerat,

amar aruncat în cuvinte,

Au tunat și-au plouat,

cu replici adânci de neant,

S-au așezat și au stat la taclale,

risipind cuvinte înșelătoare,

S-au purificat, cu apă stelară,

de noi ploi-n primăvară,

Acum, au plecat ……

E liniște și din nou, vară!”