Lumea de lângă noi

 

Simbiologia sau biologia intuitivă este o cunoaștere transcendentală a cunoștinței cauzale exprimată ca rost și folosință ale impulsului vital, de către „păstrătorul” esenței, în trăirea și țeserea impulsului vital, în natura intimă a fenomenelor trăirii și a celor nume-nale, o gândire profundă simbolică, de-numită „magie” albă sau neagră.

De-numirea „magie” albă sau neagră a fost „exploatată”, în mediul exterior al ființelor umane, ca metode de „inițiere” externe a ființelor, folosindu-se imaginea unor „îngeri-stele” externe, ca „imitații” ale proceselor naturale „in vivo”. Imitația inteligenței, sub forma „curiozității” formei obiectale a acesteia, a generat poteca bătătorită a „nirvanei” intelectuale, între ființele umane, ceea ce afost de-numit „turmă”. Descrierile acestor fenomene, considerate „in vivo”, dar în fapt „in vitro” au fost păstrare în „arhivele” umanității, ca dovezi materiale ale disprețului, față de trăirile autentice umane. Reformarea simbiologiei, prin „simbolurile” mimetice, copiative sau parazitare doctrinare și ale științei materialiste formale, a generat aluzia și halucinația formulei externe a obiectului, în evitarea realului existențial. „Instrucția” materialistă, prin sugestie interioară, urmare a unei insuflări din exterior, a generat convertirea în interpretări false și persecuțiile, ceea ce s-a denumit  profanare sau vanitate a altora. „Smerenia” este cuvântul cel mai uzitat în captarea atenției nervoase, ca imitarea a vandalismului, ocultismului și spiritismului.

„Păstrătorul” esenței deține o „taină” îngropată, într-o „criptă” invizibilă, de-numită „solitudine” și numită „pioșenie”, față de manifestarea existenței. „Taina” îngropată este o „putință” magnetică, dată de teosofia și teurgia, pătrunderii simbiologiei și de înțelegerea intuitivă a „tonului” inefabil al analogiei executate, între interior și exterior. Putința  magnetică este dată de o combinație a consemnării frazeologiei și analogiei nume-nale, prin „harul” cu „dar” limbajului esenței deținute. Legea secretă a naturii, dată de teosofie și teurgie are ca expresie „aplicația” trăirii viului, în gândirea profundă a peoceselor fenomenale și a celor nume-nale.

„Aplicația” trăirii viului a fost reformată, în expresia cultului falic exterior, al egoismului și indiferenței, față de altul și printr-o „ficțiune” orală, fără sens vital. „Atributul” sexual al electromagnetismului viu a fost de-numit „fascinație” și „oratorie”, prin speculația erorilor nume-nale, ca „ștanțe” sau ca „apocrife”, ale tabuurilor duale, date de fraudele viului.

Cunoașterea transcedentală are două părți duale existențiale: inteligența și înțelepciunea. Cele două părți duale existențiale le regăsim în combinarea electromagnetică a undelor radiante, care au fost de-numite „eter”. Undele  radiante este impulsuri vitale aflate în orice mediu viu. Cunoașterea transcedentală și  cunoștința cauzală duale, în părțile electromagnetice,  sunt propulsate, în culoarea alb-strălucitor a „lăcașului” generator, în mediul de viață, ca expresie combinată a  „crezului” de manifestare a existenței, ca invizibil al trăirii acesteia. „Priceperea” esenței este o gnoză incognito, o „cheie” de scriere „hieratică” a certitudinii adevărului existențial, într-un curent vortex al „vântului” de la est de vest, de la drepta la stânga. „Suflul” electromagnetic generat de esență, ca explicație a invocărilor manifestărilor naturale, ca amintire semnificativă și semnificantă, este o „perspicacitate” a tăriei și „înfierării” impulsului vital deținut, pentru definirea înțelesului celor trăite.

„Suflul” electromagnetic a similarului proscris, este legea fatală, dată prin dezacordul putinței magnetice, este o ingratitudine, o calomnie, un blestem sau o minciună, oferite ca răsplată a aspirațiilor, preluate din mediul viu.