Lumea de lângă noi

 

Adaptare Versus  Autonomie

Undele gândurilor formează ceea ce numim partea astrală a ființei, adică componenta electromagnetică-oul (conținând undele) și vălul, care va conține particulele sau undele nediseminate.  

În partea astrală electro-magnetică, pot fi „amprentate” undele sau particulele gândurilor altor ființe, care se vor multiplica, folosind energia ființei amprentate, ceea ce numim influență mentală, sugestionare sau manipulare psihică. Gândul este o radiație de undă a ființei care cuprinde „con-cep-tul”, dat de semnificație și im-pulsul de viață.

„Forma” „con-cep-tului”  poate fi:

ü  o particulă electrică, care va conține numai  semnificația evocată sau un un gând gol;

ü  undă electromagnetică, care va conține semnificația  și imboldul de viață, adică 10% din potențialul disponibil, cuprinzând sunetul existențial (cadrul de referință fundamental).

Amplificarea componentei de inteligență, prin aprovizionare cu impuls de viață, va asocia existența cu emiterea gândurilor, prin:

ü  componenta intelectuală sau mentală, numită eu;

ü  componenta imagi-nativă numită „prezenț-ă”; polaritatea pasivă este numită alter-EGO, iar cea activă este alter-ego.

Aceste asocieri, numite sensibilități, vor modifica oscilația magnetică a aerului din ființă, ca rotire în jurul propriului ax de existență, în interior sau exterior.

Starea creată, prin excitare-im-puls sau in-tenție, are ca rezultat:

ü  hipnoza, prin impregnarea cu emanația exterioră, ca influență; procesul de re-amintire este re-cunoscut trupește ca amețeală, la nivelul trupului ca plăcere sau neplăcere, sau ca simpatie sau antipatie, la nivel psihic. Re-amintirea, ca imagistică, în alb – negru, va activa propriile memorii, necesare comparării celor deținute cu realitatea obiectivă, fiind numită clar-vede-re.

ü  cap-tare-a unui gând emis, de către altă ființă, va activa centrul de a-tenție interioară, prin in-tact-ul dintre electromagnetismului ființei cu cel din mediu exterior și va determina starea de per-cep-ție interioară numită transă; transa apare sub forma re-prezentă-rilor sau ca un dialog interior - „a vorbi singur”, fiind numită clar-viz-i-une.

Procesul  de sincronizare, de rezonanță cu mediul de viață, este o „a-cord-are” la vibrație, în care potențialul energetic este re-amintit, iar cele im-pregn-ate in-voluntar, de către inteligența proprie, în memoriile personale, prin condiționarea socială, sunt „com-para-t-e”.

Cunoașterea omului înseamnă:

ü  in-form-are, ceea ce înseamnă completarea auto-cunoașterii; fenomenul apare la captarea vibrațiilor formate din electroni sau protoni, care plutesc în aura energetică, prin amprentare („zburând” în aer); rezultatul acestui proces va fi re-cunoscut ca probabilitate a ființei, în abilitatea de a „citi” conținutul emanațiilor sau gândurilor; de-numim acest proces telepatie; citirea componentei astrale, va desemna un proces trecut, în cazul particulelor, în timp ce citirea undei va re-vela un proces viitor probabil sau posibil.

ü  aflarea noilor condiții de existență, prin captarea noilor emanații sau gânduri și a impulsului de viață; detașarea de eu-ul personal va conduce la de-dublarea psihică și apariția unui alt EU, numit prezență sau luciditate. Această stare este re-simțită la nivelul trupului fizic ca o fierbințeală în cap sau ca răcire a mâinilor și un puls de 90-100/minut (10% din potențialul de viață).

Eu-ul mental al unui om, reprezintă cantitatea de „știință” deținută de acesta, în memoriile deținute și în   cunoașterea personală, ceea ce numim personalitate sau modul de exprimare al existenței, prin cunoașterea „științei” deținute în memorii. Personalitatea va determina „com-port-a-ment-ul”.

Eu-ul conștient personal, în prima etapă de viață, apare ca un instrument (intelect) cu care ființa „ex-prim-ă” capacitatea de existență. Instrumentul este o construcție interioară  realizat în primă etapă prin imitarea exteriorului.  

Procesul de construcție este un proces de dublare a eu-lui, în EU, având ca rezultat apariție psihicului, în vederea exprimării personale. La maturitate (pubertate), când devine activă energia sexualității (inteligență), EU-ul psihic se face simțit și va solicita schimbarea necesară adaptării la mediul de existență, în concordanță cu potențialul energetic deținut.

                Accentuarea EU-ului, prin aprovizionarea din potențialul de viață, conduce la egotism: narcisism sau cinism, luând naștere o zonă anestezică (ne-simțire față de o prezență interioară), care produce dis-cordia, re-cunoscută, la nivelul trupului,  ca anghină pectorală sau ca disfuncții ale inimii, sau la nivel psihic, ca stări de confuzie mintală. EU-ul personalitate poate „îmbrăca” două forme intelectuale: adulator sau detractor, ceea ce de-numim „mască”. Starea mentală creată va fi cea numită cripto-estezie, în care componenta imaginativă este blocată involuntar sau voluntar.

Cripto-estezia va duce la depresie, la nevroză sau la nebunie și la diseminarea involuntară a gândurilor, sub forma particulelor, proces numit proiecție mentală. În proiecția mentală are loc impregnarea componentei astrale a altei ființe, aflate în mediul de existență cu fantasme (gânduri) mentale.

Acțiunea  de schimbare a eu-ului conștient în prezență a fost de-numită, în psihologie, isterie, personalitate dublă sau borderline, manifestându-se involuntar, sub forma crizelor sporadice, dar intense. În alte științe și în religie, starea este considerată un spirit de-corporalizat, numită  fantomă sau posedare.