Lumea de lângă noi

 

Planul  10: omul în-țel-(l)egă-tor   Versus omul gând-i-tor

Plan mental Versus Plan mintal

Planul mental este planul raționamentului linear, a ceea ce numim logică. În istoria umanității este planul culturii, civilizației sau conștiinței colective, a tuturor noțiunilor și conceptelor (idei) asimilate de către ființele umane. Acesta este legat de ființă prin „firul de argint”.

 Planul mintal  este planul cunoașterii și gândirii, a ceea ce numim limbaj. Acesta este legat de ființă prin „firul de aur”.

Conectarea celor două planuri la planul astral exterior - este făcută prin cele două „fire”, ceea ce numim mentalitate personală și con-știință colectivă.

 Planul raționamentului linear are 8 puncte de legătură și este ceea ce numim în-lănț-ui-re-a noțiunilor, conținute în diversele ideologii, prin cadre de referință. Înlănțuirea noțiunilor stă la baza comunicării prin verbalizare și poate fi un act mental sau psihic. Planul interior sau exterior este plin de unde electromagnetice ale imaginilor-emanaților sau prezențelor, vii sau nevii ale voca-bulelor cu-vintelor folosite în exprimarea verbală umană.

 Procesul de identificare a acestor noțiuni sau idei îl numim rezonanța. După identificarea, prin asemănarea interiorului cu exteriorul, unda electromagnetică colapsează sub formă de particulă, imaginea fiind citită, de-criptată (știință), în adevăr sau fals, iar energia introdusă este re-simțită ca re-prezenta-re a viului sau a morții.

Animalele posedă înscrise în ADN, imaginile de existență și „citesc”, prin contrar, realitatea obiectivă. Recepția imaginilor se face în plan oblic, datorită poziției corpului față de planul  de existență.

În cazul animalelor ortostatice, acestea pot citi și „imita” realitatea umană (maimuța). Această recepție de existență o numim instinct animal – hrănire+teritorialitate, adăpost, sex, îngrijire pui, etc. Pentru unele animale numim instinctul ca fiind o inteligență (imitație). Capacitatea animalului de a citi contrariul îi conferă știința de „pericol”,  de exercitare a instinctului de autoconservare, în mediul de existență.

 Lumina astrală cuprinde totul (unitatea), adică cauza și efectul unui act, mental sau psihic. În lumina astrală, entitatea este o particulă electrică, activă sau pasivă. Lumina astrală este dată de  undele electromagnetice, „văzute” ca fir de argint strălucitor, prin care este hrănit trupul cu energia necesară autoconservării, în mediul de existență. Firul de argint nu conține energia cunoașterii, ci numai energia adaptării trupului la mediul de existență (supraviețuire), energie necesară de-criptării informației conținute în ADN (auto-conservare). Ceea ce numim karma este imaginea sau re-prezenta-rea este un efect manifestat, autocreat sau preluat.

Spre deosebire de un animal, care „vede” și „execută” imaginea văzută, prin contrariul  realității obiective, omul are posibilitatea de a roti planul noțiunii sau cel al ideii văzute, în psihicul său (inteligență) sau de a impregna noțiunea sau ideea cu energie (prezență), pentru a decide și a obține materializarea dorită, ceea ce numim liber arbitru.

 O idee (concept) are două fețe: de lumină (văzută) și întuneric (nevăzută-umbră). Numim aceste fețe ca fiind bine sau rău, în aspectul lor mental. Planul de perspectivă α-Ω, începutul și sfârșitul unui proces mental sau psihic este orizontal, planul de existență (cadrul de referință) fiind perpendicular pe planul procesului mental sau psihic. Planul de perspectivă α-Ω, începutul și sfârșitul unui proces  de act mental sau psihic este același sau este suprapus cu planul existenței obiective, având un sens de rotație. Planurile de prelucrare a unei noțiuni sau ale unei idei, pot fi detectate prin înregistrarea undelor electrice ale creierului, prin electroencefalogramă, ca activitate cerebrală superioară. Diferențierea ideii, prin aflarea cauzei existenței acesteia, va conduce la perceperea părții utile a acesteia și va fi materializată după legea naturii, dându-i-se viață sau moarte. Acest proces conduce la autocunoașterea rezonanței de inter-acție mentale sau psihice cu mediul de existență. În inter-acția noțiunilor, stăpânirea efectului cauzei incluse, de a da sau de a lua viața, asigurându-se supraviețuirea, este procesul realizat de alter EGO sau prezență.

Emanația mentală sau gândul produs de către prezența (mintal) apare ca o expresie – gând sau faptă, a actului mental sau psihic și este imaginea sau re-prezenta-rea, dată de  inteligență sau de cunoaștere, manifestată ca efect al limbajului folosit.   

Transmiterea unei noțiuni, numită proiecție, de la o ființă umană la alta, stă la baza procesului a ceea ce numim influențare mentală sau manipulare psihică.

Emanația mentală, rezultat al beției mentale (ambrozie) este un animalism pur, cu exprimare inocentă și iresponsabilă. Emanația este capabilă de a se multiplica, prin absorbție, în habitusul interior al altei ființe. Ființa care proiectează astfel de entități satanice sau luciferice (ca particule de rezonanță) lasă impresia de abilitate, viclenie, cruzime. Scopul acestei proiecții este nevoia vieții de a scăpa de o tortură sau de o suferință, o agonie, o anarhie mentală sau psihică. Proiecția este o fantasmă (fantomă) care există prin negarea adevărului obiectiv, în plan mental sau psihic. Atitudinea avută, de cel care proiectează noțiunea, este cea de curaj, independență intelectuală sau psihică, de autoritate, prin dogmă sau de autoritate despotică. Energia unei astfel de entități necesară viețuirii și pe care o caută, în altă ființă, este energia focului (viață-vesta-venus), în cele trei puteri ale focului. Ființa care va multiplica energia necesară entității satanice sau luciferice este recunoscută sub numele de țap ispășitor, al unei situații. Aspectele de tortură, suferință, agonie sau anarhie, îndurate de cealaltă ființă (care recepționează entitatea) sunt criteriile de identificare a situației de multiplicare, prin care este hrănită entitatea preluată. Numim acest proces „posedare”.

Preluarea unei noțiuni, din mediul de existență, colapsează noțiunea, în forma de particulă-imagine, prin propria energie deținută. Această perioadă o numim perioadă de inoculare, în expresia mentală medicală. Absorbția noțiunii va produce animarea acesteia  și formarea unui vierme mental, manifestând umbra, prin producerea efectului dat de cauză. În plan mental, noțiunea va fi ispititoare, salvatoare sau eliberatoare, dar ea doar însoțește adevărul, fiind o iluzie și manifestând falsul. Imaginea conținută de către entitate, în cele două fețe, este stocată în lumina astrală, prin  cuvintele:

·        satana - entitate goală, incapabilă de multiplicare proprie, ce dorește a trăi, fiind energizată cu energia saturn sau uranus, ce va coda timpul procesului;

·        lucifer - entitate strălucitoare, ce conține viață, fiind energizată cu energia planetei venus; entitatea dorește cuplarea cu asemănătorul, în vederea multiplicării.

Imaginea satana, ca un țap apare luminoasă în partea de umbră a aurei (lumina din întuneric, de la capătul tunelului), o imagine devorantă, răzbunătoare, fatală, gata de a nega adevărul, prin energia mercur, de a fi multiplicată într-un alt mediu sau ființă (a-na-temă), prin aceiași energie, ca cea preluată.

Imaginea lucifer, ca un șarpe apare luminoasă în partea de lumină a aurei, o imagine înflăcărată și aprigă, ce prezintă reflexia planului mintal, de dominare a planului animal, mental (animus) de supraveghere sau de ascundere. Semnificația imaginii este aceea de a trăi în corpul astral – a învăța - a păstra amintirea celor văzute (har), a afla cunoașterea, prin energia jupiter, din fecioara zodiacală sau siderală. În acest proces are loc des-colăcirea șarpelui; energia kundalini este energia vieții – energia reziduală a trupului helicată cu energia acumulată din mediu, asigurându-se autoconservarea și existența vieții ființei, ceea ce numim bine și christos.

Imaginile „satana” sau „lucifer” se vor integra în ideologia ființei, producând idolatria. Prelucrarea  (metabolizarea) unei noțiuni recepționate (entitate sub formă de particulă) durează 72 de ore, timp în care entitatea este:

·        însuflețită  (viață),  în sistemul nervos central (creier); însuflețirea particulei preluate, ca entitate goală, care caută hrană  va genera multiplicarea ei (ana-stasis), prin apo-teoză, adică personificarea entității preluate, în mediul de existență interior mental și va hrăni entitatea preluată din exterior, prin rezonanța. Numim acest proces de hrănire energetică sau vampirism energetic. Pentru o entitate energizată, procesul de prelucrare se face prin discernerea și analiza ideii bio-informaționale preluate. Acest proces implică stăpânirea efectului cauzei impregnate alături de noțiune.

·        anihilată (moarte), în sistemul vegetativ limfatic, proces realizat de către imunitatea deținută; anihilarea  particulei preluate, ca entitate goală  va genera moartea ei în mediul de existență  mental  și  va omorî și entitatea exterioară, prin rezonanța de existență, proces numit vindecare energetică prin rezonanța.

·        confuzia mentală între aceste două imagini mentale  conduce la neidentificarea binelui și a  răului, a vieții și a  morții, la programarea neurolingvistică greșită, prin ideologie, la confuzia dorinței mentale cu scopul existenței.

O idee invizibilă are un spațiu și o inteligență, are 5 fețe și 4 brațe, spațiul este o sferă, un cerc sau un inel, iar inteligența este procesul-timpul de existență. Ideea este ceea ce numim α-Ω sau începutul și sfârșitul unui proces, derulat ca act mental sau psihic, în 8 etape de raționament plus a 9-a etapă de energizare a raționamentului.  Inteligența ideii este haosul, abisul, probabilitatea infinită sau posibilitatea finită.  În plan mintal, ideea este rotită, pentru a fi percepută, cu ajutorul neuronilor oglindă. Actul mintal de prezență (înțelepciunea, cunoașterea sau compararea memoriilor) va decide ocrotirea puterii binelui și pedeapsa puterii răului (liber arbitru).

Transmiterea unei idei, ceea ce numim transfer, de la o ființă umană la alta, stă la baza procesului a ceea ce numim sfințenie sau mântuire, ca materializare a  unui efect manifestat, autocreat sau preluat. În plan mintal (psihic), lumina (viața) este dată de cunoaștere și de gândire.

Cunoașterea este compararea rezultatului actului sau experimentului cu cele imprimate în propria memorie. Actul cunoașterii are ca rezultat plăsmuirea (re-prezenta-rea) realității obiective. Cunoașterea are ca imagine astrală un fir de aur, care leagă memoria personală de memoria umanității, fiind ceea ce numim lumina monadei (conștiință colectivă).

Firul de aur este unda electromagnetică a gândului, ca emanație a actului sau procesului realizat de prezență. Această undă va colapsa într-o particulă având o forma mintală a puterii intelectului și conținutul energetic al viului  sau o particulă sub formă psihică având o formă și o energie însuflețitoare (vindecătoare).

Re-prezentarea celor două planuri, mental și mintal, are forma firului de aur helicat cu firul de argint, asemănător ADN, din genom, având ca punct de pornire organul splină.