Lumea de lângă noi

 

Potențial - Inconștiență Versus Conștiență

Potențialul este starea primordială, de în-carn-are, dintr-o „formă” dată de trup și o „energie sexuală” con-ținut-ă. Potențialul este starea electro-magnetică de existență a „efectul de undă”, ca identitate a ființei și ca materialitatea a trupului (electric) ființei, ca și cadrul de referință (magnetic). Aceste energii sunt sursa tuturor „crea- (a)ți-ilor”, ca materialități și gânduri.

Existența are ca „țel” cre-ați-a: „con-ceptul” este embrion sau  un gând cu manifestarea acestuia, în mediul de existență. Potențialul este o abilitate ascunsă, „un vort-ex”, ceea ce numim psihic.

„Mie-z-ul”- vortexul magnetic, adică sunetul (cadrul de referință, cu cele două polarități-activ și pasiv) din „rost-i-re” are „chem-are-a” vieții, cu probabilitatea sau posibilitatea de „a im-pregn-a” viață.

Cromozomii sexuali, pentru femei XX, iar pentru bărbați XY, conțin cadrele de referință, care sunt „o oglindă magnetică”, pentru „timbru” și „ton”.

Din starea primordială, natura duală a vieții, arată două „căi” de manifest-(st)are a potențialului dat de involuție sau evoluție, ca stare interioară sau exterioară a psiho-ființei, pentru a:

·        limita potențialul dat, „a proiecta” ființa dată, prin „voința” „forței” intelectului, ceea ce numim inconștiență; inconștiența se manifestă ca o acceptare a  stării de martor „ne-im-plic-a-t” și prin exercitarea unui „con-trol” exterior, prin funcția cerebrală volitivă; în acest caz, se trece la starea de involuție a ființei, prin „întunec-are-a” potențialul dat, identitatea devenind egotică, creațiile personale (gândurile) sunt ab-sorbite, într-o starea de di-soluție a puterii absorbite, într-o existență in-compatibilă potențialului; prin aceasta de dezvoltă o forță de dis-torsiune – o putere pervertită a raționamentului, parte a mentalului inferior, de logic-ă, un fel de stare „re-plic-ată”, de cufundare într-un a-bis,  gândurile fiind energizate cu propria energie trupească, necesară trupului pentru activitatea de manifestare a acestuia; limitarea potențialului, se manifestă prin ignorarea potențialului, printr-o cunoaștere parțială a existenței, ceea ce numim ignoranță, prin dez-bin-are; prin vizualizare, dez-bin-are-a este percepută ca un „fum” ce planează asupra ființei; „in-sensibilitatea” ființei, prin lipsa „tors-uni-i” va duce la trans-form-are-a „im-pulsului” în „im-pact”, necesar procesului de a „re-căpat-a” sau de a „re-vendic-a” cunoașterea.

·        a exprima liber potențialul dat, în realitatea obiectivă, adică a afirma sau a nega existența, prin evidență sau prin complexitate, adică „tot” re-cept-a-t și e-mis; în acest caz, potențialul efectului de undă rămâne „re-velat”, întunecimea fiind ascunsă în întunecime; creațiile de gând vor fi energizate prin energia undei și exprimate în mediul de existență, printr-o voie deci-să, ceea ce numim conștiență; efectul gândului va deveni binar (0 sau 1) cu realitatea existențială; gândul binar va conduce la evoluția potențialului dat, prin cogniție.

Animalele nu au posibilitatea de a schimba imprimarea biologică a întrupării sau de a folosi energia vitală dată. Funcția  de bază a sistemului nervos central (mental inferior), posedat de către animal, conduce la „compararea” sau la „competiția” realității obiective cu realitatea interioară a imprimării date. Imprimarea din ADN, cu cele două catene, realitate - subiectivă și obiectivă - funcționează în sistem binar (0 sau 1), arătând totdeauna similarul sau contrariul realității, necesar adaptării la mediul de viață (supra-viețuire). Numim acest proces conștientul animalului-cunoașterea inferioară, dată de „imprimările” conținute. Imprimările  deținute de un animal pot fi modificate sau adăugate prin dresură – prin exersarea unui model de activitate fizică.